Masa si dansul pe Netlog

Pagini

miercuri, 7 noiembrie 2012

As manca o rosie

Si chiar as manca.
O rosie de-aia coapta, parguita, care de-o scapi pe jos sa iasa ketchup.
Sa arate ca o portocala ca si dimensiune dar care sa miroasa ca o rosie.
Stiti voi de care.
Rosiile ce cresteau in gradina bunicilor, alea care de mature ce erau, crapau pe vrej.
Alea care chiar daca nu erau rosii, ci usor portocalii, aveau gust si miros de 1000 de ori mai pregnant, mai placut decat rosiile rosii ce le gasim acum in piata sau supermarket.
As manca si-o rosie verde, patlageaua aia ce-o introduci in butoi, toamna, ca sa se faca gogonele.
Pariez ca si aia are gust mai bun decat ce cumparam acum.

Sarind peste faptul ca o rosie e doar rosie, si atat, imi vine sa-mi dau palme ptr ca o cumparam de la turci, greci sau eschimosi.
De ce viata mea, trebuie sa fie importate de acolo, cand si-aici sunt de toata p...a ?
In fine...alta discutie.
Pe vremuri, lumea se straduia sa le faca din material plastic ca sa para cat mai naturale. Sa dea bine in cosulet.
Acum se straduieste sa le faca/cat mai naturale(ca aspect) si le ies, ghici cum...pai din plastic.
Ce-i nasol, e ca astea, nici macar, n-ar rezista in acel cosulet. Deocamdata.
Nu e tarziu. Nu peste mult timp vor deveni chiar casante.
Vom cultiva patlagele ca sa obtinem material plastic.
Vom face bidoane, PET-uri si ambalaje imediat ce le-am culege.
De-aia si zic, daca tot n-au gust, macar sa grabeasca procesul de transformare.
Vreau sa am si eu, tastatura cu care scriu pe blog, din rosii, productie proprie.
Cand dau Enter, si-o fac cu zel, sa sara zeama.
Sa-mi stropesc monitorul.
Si el tot din acelasi material.
Cand dau cu pumnul in carcasa televizorului, precum nea Marin miliardarul, sa se-auda "fleoshc".
Stiu, aberez.
Dar daca tot mananc rosii far` de gust, mai bine le desenez in Photoshop, bineinteles, cu mouse-ul meu facut si el tot din ro....
Rosiile vremurilor noastre - terminatorii rosiilor din trecut.(Bah, da` termina odata !!)

Deci, prefer sa fie ca alta data.
Ca atunci, 30099 de ani (adica prin `90) cand muscam din prapadita aia de rosie si imi sarea zeama(zeama rosiei, nu a mea), pe uochii tuturor, a celor de la masa.
Sincer mi-e cam dor de asa ceva.
Nu, nu sa-i aud injurandu-ma ca-s tembel si nici sa revad traiectoria jetului de zeama plecand inspre moaca lor, ci pur si simplu sa ma bucur de firesc.
De firescul intrebarii pusa in mod firesc.(de ce rosia asta e galbena, iar celalalt sa zica, fireste, e montata in sol acum 15 minute)
Nu, nu nu, fireste ca nu ! Sa fie geva in genul...
"De ce rosiile sunt galbene?" iar intrebarea, fireasca intrebare, sa vina cu acelasi firesc..."De-aia, pentru ca sunt verzi !"
Pai nu vi se pare firesc ?
Sursa, eu, pe Netlog.

2 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Super misto !
      M-ai facut sa caut pe google, pai rosiile alea au aproape tot complexul de vitamine si minerale esentiale. Habar n-aveam de ele. :)
      Bine-ai venit, Caffe ! :)

      Ștergere

Adaugati un comment, doar unul. Atat cat sa creada lumea ca scriu frumos..