Masa si dansul pe Netlog

Pagini

miercuri, 27 februarie 2013

O viață fără tutun

M-am lăsat de fumat, am deja 18 zile.
Dar știți.
Bineînțeles că știți - mi-ați numărat orele în așteptarea eșecului.
Iar acum că am ajuns la statutul de diamant -- e pe bolovani, cu cât mai strălucitor și frumos, cu atât voința e mai armonios împletită cu motivația iar eu am totul de partea mea, toată colecția - niște trofee - de la turcoaz, până la pietre de pe calea ferată(unele-s stropite cu ceva maro) -- deci, fumătorilor, vreau să vă vin în ajutor cu ceva prețios.
Ceva mai mult decat un sfat.
Dar așezați-vă, vă rog ! Chiar nu e nevoie să-mi mulțumiți !
-Tu ăla cu uochelarii lăsați pe nas ! Ia laba de pe mouse ! Tu, da ! Degeaba te uiți in spate ! -

Deci știți, vorba multă sărăcia uomului, așa ca voi trece la subiect.

Încep:

"Măi, dar voi chiar nu aveți vuoință ?!
Chiar nu aveți pentru ce lupta ?!
Servesc drept exemplu pentru vuoi degeaba ?!
M-ați vazut plângându-mă vreodată ?
M-ați văzut cerșind un fum ?
Un fumușuor...un fumuleț ?! (tu din spate, ce ți-am zis ?!)
Aaa, nu !
Pai atunci...?!
Ce e atât de dificil ?
Ce e atât de di-fi-cil ?!!
M-ați dezamăgit !! "

Delăsătorilor !!  :)
Sursa, masa si dansul, eu pe Netlog

Un vis umed

Aseară am avut un vis.
Se făcea că eram un cârnăcior și mă bronzam sub soarele dogoritor al unui grill pus pe ochiul de la aragaz.
Era fantastic !
Două chifle blonduţe si pline de senzualitate mă ungeau, grațios, pe spate, cu muștar.

M-am trezit speriat.
Pe una din chifle o chema Papanaş !!!
Sursa, masa si dansul, eu pe Netlog

În amicitie cu toti convietuim (o floare si doi gradinari)

Eram la o bere.
Langa noi, decolase un Boeing 747, adica unu cu spate lat si ceafa la fel (astia au flapsurile montate prost)

-Ma pot aseza langa voi...ciumegilor ?
O intrebare greu de ignorat din moment ce tocmai o facuse.

Sunteti curiosi de mai multe amanunte despre infatisarea lui prietenoasa?

Pai arata precum un ogar constipat scapat in inalbitor(oare cum arata un ogar constipat, scapat in inalbitor ), ten alb, uochi mici, cap rotund.
Ca un fel de Powder in varianta Boeing vopsit in alb.
Alb 13.
Prabusit.
Imprastiat.
Genul care daca-ti fu_e una, ai onoarea de-a fi intrebat daca te-ai suparat.
Ori noi nu voiam decat sa ne bucuram de sentimentul de a nu hali, in viitorul apropriat, printr-un pai.

-Ciumegilor...cat sunteti de ciumegi ?!

Deja ne gandeam cum sa facem sa nu ne mai dorim sa facem pe ciumegii...lucru complicat pentru ca tocmai ce terminasem de calculat distanta dintre el si usa de la intrare si nu mai stiam ce forta opune aerul, care e formula, cand fugi si ai haine largi si gluga.

-Noi am iesit la o bere (era sa zicem ca nu ne place, dar am fost obligati) dar unii ne plictiseam acasa neavand cu cine ne certa - ii zic eu.
-Adica noi ne certam ?!
-Nu, dar ai inceput prost.
-Bai, voi nici nu stiti ce fac eu, cu ce ma ocup !

Aveam idee, imi era cunoscut un pic si nici nu era profesor cum se lauda.
Sau daca era profesor, nu preda Cunostintele Naturii.

-Bai, eu fac lucurile sa se-ntample !
Hai sa-ti arat ! - si se ridica in picioare.

Credeam ca daca *nu ma voi lauda ca am facut si eu sport, nu se va ajunge aici.
Ei bine, m-am inselat.
M-am ridicat in picioare, m-am incruntat la el, am intins un deget in aer spunandu-i..."Uite-un uliu !"
si cand a ridicat privirea, i-am facut un tur de sold rupand masa si facand tandari sticlele de bere ce pana atunci priveau neputincioase la acesti colosi.

Apropo, chiar nu ma stiti de gluma?!!!

Chiar credeti ca riscam sa ma fac de rahat povestindu-le prietenilor cum am mers la o bere si-am facut hernie de disc incercand sa dau cu un ogar de pamant(un ogar constipat, scapat in inlabitor) ?!!
Nici chiar asa.
Apele s-au linistit si ciumegii (adica, noi)au devenit tovarasi de pahar cu Bulgarash(el), dovedit pana la urma a fi un tip simpatic.
Intr-un final ne-am despartit.
Fiecare plecand catre ale lui.
Noi catre taxi, el catre alta masa unde erau alti ciumegi.
Probabil, ceilalti "ciumegi" au fost mai putin norocosi si s-au dat la Bulgarash.

Deci, dupa cum spuneam, ne-am despartit amiabil. Ok.
Dar nu inainte de a ne oferi un sfat gratuit si plin de intelepciune, un fel de carte de vizita a oricarui tip bazat(specific faptul ca era galagie).
Si anume:
- "Dusmanii....rup capete...rozmarin...tras clasa...vant puternic....bai, da nu te joci!
Baietii daca... ceva sa apeleze la mandea !!" -

Ne-am uitat unu la altul dupa care, usurel, am inchis usa sa nu intre curent.
What a pula ?!

Sursa, masa si dansul, eu pe Netlog

100

Buna ziua, dragii mosului !
Iata vin cu o veste buna. Cu ocazia celor 100 de postari, de articole scrise cu pretul unei tastaturi tocite, si-a unui mouse urgisit, va anunt ca de ieri, 06.02.2013, m-am lasat de fumat.
Pentru totdeauna.
Decizie definitiva si irevocabila.
Deci, promit !
Cu prima ocazie cand ma reapuc, va voi anunta. :)

PS:

Sa nu uit. De data asta o veste buna pentru voi.
Viitoarele mele texte, de acum inainte, vor fi scrise din ce in ce mai rar. :)))))))))
Sursa, masa si dansul, eu pe Netlog

Soft ! Ba nu, extra soft !

Acum aproape orice produs ce vrei sa-l achizitionezi, sa te folosesti de el, trebuie sa aiba in denumire, asa pentru efect, si un cuvant-expresie ajutatoare.
Si nu doar in cazul asta.

O melodie nu are cum fi doar hit, va fi cel putin mega-hit, super hit.
Daca pe poarta casei tale pui un afis cu "Caine rau", nu e ok. Trebuie scris "Caine proaspat sedat. Turbat, cu lant subtire !! "
Daca te duci la magazin, ca vrei servetele, niciodata nu vor fi fine. In cel mai rau caz, extra fine. Extra soft.
Betisoare de urechi, e clar. Hartie igienica si mai clar.
Aia in niciun caz nu mai e igienica, e hartie de toaleta. Super toaleta.
Hartie la fel si ea, soft. Extra soft. Smoth.
Totul e la superlativ.
Daca nu indeplineste aceste conditii, pe buna dreptate, nici nu te mai poti sterge la cur.
Nu-ti mai vine.
Mai bine o faci cu sosetele.
Da' si alea trebuie tot soft, bumbac soft!
Bumbac, cules cu dragoste. Manual. Purtat la san. DezMierdaT(ce cuvant urat).
Flauşat.
Nu e dezmierdat si flauşat ?!!!!
Naspa. Te-ai cacat pe tine.
Adica esti plin de mierda(fara dez)

Vreau sa-mi sparg debaraua, sa castig spatiu.
As dori o bormasina cu percutie, ceva soft daca e cu putinta.
Varianta gently, reglaj volum ultra soft. Daca se poate, varianta pe silence. Mega silence.
Premium quality.
Cacat cu mac. Premium mac.
Cucu mucu.
-N-avem cucu nucu !!
-Buei, da ce magazin sunteti voi, bah ?!
Pleci sa te sinucizi.
N-ai lama.
O gasesti.
Intrebi daca e sharp, very ultra sharp blade.
Iti spuneee ca, nu?!
Realizezi ca viata e curva. Te razgandesti, si-ti propui sa te tai cu prima ocazie, cu prima lama Stainless Steel. Mega Steel.
In drum spre casa realizezi din nou ca viata e curva.
De ce ??! Pai te taie cacarea.
Si nu-i una oarecare.
E o Super cacare. High quality (oh yes)
Ce faci ?! Pai ii dai drumul, oricum te vei sinucide.
Desigur ca nu.
Vei alerga, ca/cand te taie nu te joci!
Ok, dar n-am viteza. Sunt un simplu om.
-Man, respect maximum. But you are a simple man.
-Yes, but i want to be a man !!
A SuperFasterMan !!
Mega man....!! Daca nu, imi bag ceva (PLM)...imi cer scuze, de obicei sunt mai..soft.
E de rau, dar tocmai am spus ca totul e la superlativ.
Deci daca nu ti-o bagi din cand in cand, nu se va intelege gravitatea problemei.

Cam la fel stau lucrurile si cu cei care gesticuleaza in exces.
Cu cat dau mai mult din vreascuri, cu atat mai important e ce au de spus.
Daca n-ai introdus si vreo doua virgule virtuale, in aer, cu primele doua degete de la ambele maini, e o discutie fada.
De unde a plecat toata treaba, habar nu am, dar un lucru e sigur. Chiar din primele momente ale vietii noastre, atunci cand ne-am dorit ceva, am strigat. Si cu cat am facut-o mai cu putere, cu atat mai repede au aparut si rezultate.
Deci, oarecum, suntem indreptatiti s-o facem.
Acum sa vin si cu ceva exemple de trairi exprimate excesiv.

(1)
Spuse el .."E cam rau aici.."(nu e bine)
Mult mai ok un "e naspa!"
E ca p__a ..trist, debusolant !

(2)
Ma simt obosit..(nu e bine)
Nu ! Sunt daramat, distrus, dezafectat..zici ca sunt viu, ma tarasc, cand ajung acasa rup patu' , as dormi si pe scari, pe calorifer (intins pe spate ), as dormi si la zero grade(in cucu gol, pe burta, invelit doar cu propriile buci) etc.

(3)
M-am speriat !
Nu!
M-am scapat pe mine, am facut stop cardiac. Imi scuip in san. Cu boltă.

(4)
Sunt fericit !
Nu! E prea soft. Mai bine spus...
Esti in extaz, zambesti pan' la cur. Iti flutura omusoru.
Joaca endordinele-n tine ca purecii pe caini. Jubilezi, plangi cu muci, te basesti Eau de toilette ..etc

Iubire, sunt excitat ! (Nuu)
Sunt terminat, am bataturi in palme(doar barbatii fac)
As (nu detaliez) si-o capra de lemne, un cur de arici, chiar si-un scafandru (si sirenele au fantezii )

(5)
Sunt cel mai bun !
Neah !
Esti un adevarat, un ciumeg, un temerar...esti a ma-sii, esti pe p__a ta, ai choaeee, rupi tot...
Inghiti lame si te caci pasta de ras. Esti un deschizator de drumuri ( plus capace de borcane si ceva conserve )
Ai vână, esti bazat...
Musti din parizer si urla vaca.
Plange uomu inainte sa dai.
Cand zici, nu spui.
Chuck Noris te saluta primu...etc

Ar mai fi, dar nu mai gasesc comparatii pentru lenea ce zace-n mine.
Sursa, masa si dansul, eu pe Netlog

Metoda de preparare a cartofilor copti

Se iau vreo doi-trei cartofi marisori, se spala in apa rece apoi se ia o cana de zeama varza(zeama e buna, nicidecum varza)
Se aseaza cana pe blatul din bucatarie, chiar langa aragaz si se da drumul la foc.
Se introduc cartofii in cuptor, apoi dupa ceva vreme se verifica de-s copti.
Cu mana descoperita, (neprotejata), se ia usurel de tot, cartoful incins, foarte incins si urland, se da drumul pe parchet.
Se face o pirueta cu deştele-n gura.
Cu toate deştele.
De preferat ale tale.
Apoi de emotie, se bea zeama de varza.
Cartoful se culege de pe jos iar cu podul palmei, lovind puternic, se face piure.
Se separa, ce-a mai ramas, de coaja si se serveste impreuna cu ceilalti cartofi, foarte transpirat.
Pofta buna !
Sursa masa si dansul, eu pe Netlog.

O portie de piftie

Intruna din zilele astea, mai precis cu o zi inainte de revelion, am fost invitat acasa la niste buni prieteni, la o portie de racitura.
Bineinteles ca am omis din start faptul ca, chiar, cu o zi in urma, halisem ultima portie din racitura proprie.
N-am vrut sa merg, chiar deloc, dar dupa multe staruinte am cedat.
Sa va dau o mostra din discutia avuta.
Din toata discutia.

-Bah, vii la o racitura ?
-Da !

In nici zece minute eram in capul mesei, cu apa-n coltu' gurii, asteptand, in acorduri de mars nuptial, portia de piftie.
Eram lesinat de foame. A fi putut manca si o bucata de PAL.
PAL melaminat.

Acum, cum sa va zic...sa va pun in tema ca sa intelegeti ce sentiment am avut la vederea bolului plin.

Intriga si mirare dar si teama. Astea erau sentimentele ce-mi bantuiau creierii.
Nici nu stiu ce ma nelinistea mai mult, gheara aia de gaina ce iesea pe jumatate din farfurie sau faptul ca tinea degetul din mijloc indreptat inspre mine.
Zic, bah, eu nu mananc !
-De ce, mah ?!
-Pai nu vezi ca puiul asta imi arata muie ?!

Vreau sa ma fac bine inteles, deci chestia aia arata mai ceva ca traileru` unui film de groaza.
Un film de groaza in care, personaju principal, un nenorocit de curcan sau ce naiba era, fusese inghitit intrun lac de gheata.

Iar gheara aia nu exprima decat disperare. O ultima batalie cu viata ce a fost pierduta.
Un ultim strigat. "Sheeeet !!"
Deci, eu chiar nu insistam sa mananc.

-Mananca, ma, n-are nimic !
-Bah, eu nu mananc, zici ca e "Feerie pe Gheata".
Varianta horror.
Plus ca-mi arata si m...e fara sa-i fi facut nimic ! O mananc si ma trezesc, naibii, cu matele perdea.
Chiar insistati sa va stric sarbatorile ?!!

Dupa usa intredeschisa se-aud hohote de ras.
Anca, sotia prietenului, se tinea cu mana de burta.
Motivul, bineinteles, eu..
Eu, prins intrun moment vulnerabil.

Dar i-am iertat ca-mi sunt prieteni.

- Ca sa va iert imi puneti doua portii.

Acum cateva luni, la un eveniment la care-am participat cu totii, toata gasca, cineva a baut apa minerala cu sare.
Ghiciti cine-a fost cel pacalit si ghiciti cine ranjea ca prostul, din capul mesei.
Cine oare?
Ei bine, roata de-aia e facuta, sa se invarta.

PS:

Acum ca o paranteza. Probabil stiti melodia Apa, a Loredanei Groza...

Cand o aud, ma taie pisarea !
Sursa, masa si dansul, eu pe Netlog

Un mare maestru dar totusi, un om

Am deschis televizorul, de obicei n-o fac. N-o fac pentru stiri. Eventual apas pe unu din butoanele telecomenzii, butoane care ma trimit intr-o lume a naivitatii(poate nu doar a mea), a filmelor ce ma fac de-mi storc o lacrima, sau, aproape ma fac sa sar de bucurie la un final neasteptat, unul cu happy-end. Asta-s eu. Un copil mic, intr-un trup mare.
Dar indeajuns de lucid incat sa cantaresc lucurile pana devin plictisitor.
Sper sa n-o fac chiar acum.
Mi-a parut rau c-am deschis televizorul, de ce, pentru ca un film cu o poveste trista, oricand gaseam si-n alta parte.
Doar ca de data asta s-a intamplat ca povestea s-o gasesc, in direct la tv, si cu referire la evenimentele ce-l privesc pe Sergiu Nicolaescu, un mare actor si regizor roman. Poate cel mai mare pe care l-am avut.
"Scandal, scandari, incinerare, sotie huiduita si iar proteste."
Lucruri ce nu trebuiau spuse sau urlate. Eventual, doar gandite si-atat.
Motive de rahat.
Romanul(nu tot romanul) cauta nod in papura pentru orice mizerie. Nu este nevoie decat de-un mic impuls, de-un voleu preluat usor, peste fileu, ca apoi sa exagereze prin gesturi si cuvinte in exces. Lovituri fara de fair play.

"Si-a dorit sa fie incinerat ! "
Si ?!
Te apuci si scandezi despre o decizie luata dinainte de a se intampla ceva.
Cine esti tu, ca simpla persoana sau nu, sa te-apuci sa calci in picioare o ultima dorinta gandita cu mintea limpede ?
Ok, nu esti de acord. Dar nu huidui o femeie. Pe cineva, care, dupa ce ca sufera pentru o despartire definitiva, te comporti ca si cum doar tu, ala nemultumitul, ai fi afectat.
"Cautam scenarii, avere, un nou membru al familiei brusc aparut etc."
Pai nu ajung toate celelalte drame televizate, ce diseaca subiecte asemanatoare ?
Chiar nu putem da dovada de obiectivism ?
"Trebuia ingropat in mod crestinesc ! Nu s-a respectat traditia si e gresit !"
Pai ma pis pe ea ! O traditie nu e buna de nimic atat timp cat tampeste, cat iti de sentimentul ca numai tu ai dreptate.
E ca si cum ai spune despre musulmani si budisti ca fac totul gresit. Ca se roaga gresit, ca nu stau in genunchi si ca n-o fac ca noi. Ca o paranteza referitoare la anumite judecati eronate..Nu toti musulmanii sunt piloti de avioane si survoleaza zone, gen, World Trade Center.

Cei care ma cititi, stiti doar despre ce scriu, si cum o fac.
De data asta mi-am permis sa o fac altfel. Nimic interesant. Au facut-o si altii.
Problema e alta.
Nu imi pare rau ca sunt si oameni precum cei care s-au exprimat cu atata ciuda zilele astea.
Imi pare rau...ca sunt oameni care au ales sa gandeasca asa, cand puteau s-o faca altfel, mai subtil, fara sa-si dea cu pumnii in piept, in cap si-n oua(nu conteaza ordinea) ca si cum doar una ar fi rezolvarea.
Aia privita din punctul lor de vedere.
...Dar in fine...ce s-o mai lungim, faptul e consumat iar lucrurile, ca de obicei, vor merge pe fagasul lor normal.
Doar ca e pacat, caci, aproape cu fiecare deces al unei persoane publice, se fac valuri de parca ne-am duce cu totii la surfing, cu placa pe umeri.
Hai, da-o-n p....a mea !
Sursa, eu pe Netlog

Primul sarut

Cand a fost prima data cand te-ai sarutat, cand ai avut parte de primii fiori ai dragostei de ti-ai simtit inima in gat(ca si fată) respectiv in chiloti(ca baiat)
Cazul meu....
Prima data cand au navalit peste mine trairi de genul ?
Pai, nu cu mult dupa revolutie, vreo doi-trei ani mai tarziu.
Ai mei ma recompensasera pentru notele bune luate la scoala, cu un mini casetofon.
Deci dintr-o data ma simteam mai important decat era cazul.
Vecinele de bloc, de-o seama cu mine, roiau in jurul meu.
Voiau o bucatica din mine.(la figurat, adica nu umbla niciuna cu sişu la ea)
Bucatica asezonata cu cea mai in voga creatie muzicala de *dinafara, la acel moment.

"Dă mamă, cu biciu-n mine - Gabi Luncă"

Nu, nu. Aveam chiar muzica aia ce-o doreau, deopotriva, si tineri(mucosi ca mine) si mai batrani.(tot ce era trecut de 33 ani-varsta mea de acum)
Dar sa va povestesc.
Ascultam muzica la casti, la propriile casti.
Eu la o casca, ea la alta casca.
Era de vis. Vis umed.
Ea frumoasa, eu cacat pe mine de emotii.
Ea zambitoare, eu plin de paloare.
CC Chatch.
Nu, nu, inca nu ma scapasem...CC Catch chiar canta.
Imi iau cordu' in dinti si-mi propun sa fac pasul.
-Trebuie s-o fac.
Daca n-o fac sunt prost.
Prostu' cartierului.
Ma apropii de ea si cutez.
-Bai, n-o fă ! N-o face, ca de vei fi refuzat, nu doar prostul cartierului vei fi, ci al unei lumi intregi.
Te da la tv.
Vei fi intrebat chiar de insasi Marina Almasan, cum de poti fi retardat si n-ai prea vrea, nu?

-Dar daca nu o fac, ma voi simti mizerabil.
O lupta se ducea in mine.
Ingeri si draci jucau tabinet.
Ma decid si imi intind botul spre ea.
Probabil aratam ca un bou mai mic, care da sa linga un drob.
Drob de sare, nu de miel.

Imi observa gestul , face un pas in lateral si-ntreaba sec...Hei, ce faci ?!(culmea, nu mi-a zis bou)

Oh, shieet !
Deja in micutele casti, nu mai rasunau versuri de dragoste, ci "Alice Cooper - Hei Stupid".
Si nici macar n-o aveam pe caseta.
-Nu, nu, voiam sa...sa..
Stii, eu...hdsshaha.
Ma privea cu mila.

Don Juan era privit cu compasiune.
Soarta imi dadea un sut puternic.
Sut ce avea sa ma proiecteze directia inainte pe scara propriilor valori..
Va e cunoscut motto-ul..."Un sut in fund, un pas inainte" ?
Ei bine, la mine a fost un sut in oua.
M-a proiectat la sol.
Eram doborat, umilit.
Terminat.
Vanish.
Wash and go...Head and sholders...
Viata mi se sfarsise, vulturi imi dadeau tarcoale privind catre viitorul ospat cu doar o casca in mana .
Aveam 13 ani si-un ditamai cerul pe umeri.
Dar viata ce iti da putere, curajul, nazuinta, dorinta de bine...te face sa muti muuuntiii.
Te face....m-a facut..
M-am scuturat precum un bou de jug si i-am zis plin de barbatie...
-Adio !!
Dupa care, trei pasi mai incolo, pentru ca n-am fost atent, am intrat cu tibia intro banca de lemn, ce destinul a pus-o, necrutator, in calea mea, pravalindu-ma la sol, cu ochii in lacrimi de durere.
Dar mandria nu m-a parasit.
M-am ridicat senin, am zambit, si drept cum am fost invatat, am pasit mai departe.
Ingerii si dracii nu mai jucau tabinet
Erau ocupati.
Se cacau pe ei de ras.

Schiop, prafuit si jurand ca nu voi mai oferi o melodie, o casca, o dedicatie, niciunei fete, am plecat .
Doua ore mai tarziu ma certam cu tanti de la bar. Insista s-o las usor cu bautura si sa parasesc cofetaria.
Bausem patru sticle cu brifcor si mai voiam si una de zmeurata.

Cam asta e povestea mea.
A ta care e ?

PS.
Si-acum, pentru doamnele si domnisoarele care se incumeta sa dea p`aci, o dedicatie (nu m-am invatat minte).
Un moment, va rog !
Inainte de asta, o intrebare am si eu ?!!
Mai am o casca, care din voi se ofera la un "bluz" ?
Nu, nu, sunt ok, chiar ma veti gasi irezistibil.
Am niste jambiere galbene, trase peste pantaloni mei calcati la dunga, genuchierele pozitionate strans pe picior iar pentru orice eventualitate, am demolat toate bancile pe o raza de 123 km.

Sunt in siguranta.

Dedicatie.  CC Catch - Heaven and Hell

Sursa, masa si dansul, tot je. Pe Netlog